Mă pot numi o deschizătoare de drumuri în cultură prin stilul avangardist, care se regăsește în scrisul meu, dar și în spectacolele regizate de mine de-a lungul anilor, o experiență memorabilă având-o și în cadrul Studioului artistic „Valahia Film”, al cărui președinte era regretatul regizor Ștefan Brandes-Lățea. Posed și o experiență în mass-media audiovizuală, experiență pe care am îmbogățit-o, deschizându-mi propriul Canal You Tube: „Maria Munteanu Steaua Albastră”. Nu pot omite să amintesc aici profesia de bază și anume cea de profesor de limba și literatura română, cu douăzeci și patru de ani de Catedră, după care m-am oprit, evoluând doar în paradigma artistică.
Vizionarismul este un factor catalizator al ideilor mele, crezând cu tărie într-o lume mai bună, menită să-și schimbe raportările. De aceea, noi, Artiștii, reinventăm, prin tot ceea ce manifestăm, Arhetipurile, menținând pe podium ESTETICUL.

Sunt autoarea a unsprezece cărți, dintre care cinci de poezie și șase de proză, cea de-a șasea fiind în curs de apariție editorială. Frapează un sincretism al stilurilor artistice, dar cel care aduce un fior puternic, citindu-mi cărțile, este cel realist, învăluit în haina misticismului în aceeași formulă avangardistă.
Provocarea mea la ora actuală este filmul, fiind și autoare de scenarii care au primit șansa să devină producții cinematografice. Filmul reprezintă inițierea supremă, pentru că toate Artele sunt adunate aici la un loc.
Dar cea mai mare provocare o reprezintă nașterea, creșterea și educația celor trei fii ai mei, toți absolvenți ai unor instituții de profil artistic. Prin ceea ce sunt astăzi, ei reprezintă roadele muncii mele constante.
Arta în esența sa reprezintă un proces complex hermeneutic și consider că Artiștii sunt cei care inaugurează Noua Lume. Ei reaprind LUMINA!

Nu prea voiam să intitulez așa eseul meu, dat fiind faptul că sintagma „Noua Lume” sau „Lumea Nouă” este foarte des folosită, chiar în exces, încât din start ideea despre o nouă lume pare virusată. Depinde însă de trăirea cu care faci articolul, de rolul tău în conturarea propriilor gânduri pe care le așterni aici, responsabil, pentru că alții se raportează la tine, la cum vezi tu lucrurile, la ce aduci tu bun, promovând o cu totul altă lume… Dar ca să ajungi să schimbi lumea, începe mai întâi cu tine!

În ce mă privește, am început demult schimbarea cu mine. Au trecut ani de șlefuire, până când aurul din mine să strălucească. Este vorba despre comoara info-energetică pe care Dumnezeu a așezat-o în noi. Graalul!
Cum văd eu Noua Lume? Mi-o imaginez ca pe o Stea, absorbind Terra în matricea sa, refăcându-i chipul după inima-i albastră, ca pe o realitate paralelă în care să nu mai fie războaie, ură, minciună, trădare sau alte potrivnice răbufniri din noaptea sufletelor pierdute. Îmi imaginez Noua Lume ca pe o mare de liniște unde poposesc Albatroșii ca Mesageri celești. Și-n farmecul dorurilor de seară, să cânte matelotul chemând la proră marinarii în căutarea misterioaselor Sirene. Pe poduri de Lumină să coboare Zeii, adumbrindu-ne senini… Oglinda Noii Lumi să ne fie sufletul în care am clădit Castele pentru Ziua de Mâine, sacrificând câte ceva ca să dureze… Magicieni ai Timpului Orb să ne conducă în temple de aur la slujba hierofanților, predicând solemni viitorul. Pe pânze viorii să ne picteze Soarele preambuluri romantice cu Cavaleri și mândre Cavalerițe, sorbind picături de Iubire din Potirul veșniciilor. Mirese înflorate să-și desfacă voalul deasupra pădurilor de trandafiri, jubilând în gingășii nenumărate cu al lor Mire. Terrei învinse să-i auzim suspinul într-o dăruire voită Stelei Albastre care-o absoarbe pe dată, readucând-o Acasă… Amintiri primordiale să țâșnească din găuri negre, refăcând Chipul primei Creații. Acolo să ne întâlnim cu toții, crescând împreună în adaosuri luxuriante, extravagante… pentru Noua Lume! Și-n stări de har să ne regândim Viața ca pe un joc sublim care să le continue pe celelalte…

Declamând Versuri solare să dăm Roata Vieții înapoi, readucând măreția Cea Dintâi! Din viețile trecute să ne facem un cuib cu tot ceea ce am făcut bun pentru ca Universul să triumfe! „Din punctul negru de mișcare” Dumnezeu a născut Universuri infinite pentru noi, celebrând sincronic mereu un Nou Început în căutări de sensuri! Paradisuri revendicate se instalează pe loc, boltind cupole fermecate pentru fiecare Univers născut! Un Cer Nou și un Pământ Nou se arată la Orizont, iar Nunta dintre lumi are loc!

Diagrame cosmogonice prin epifanice acte se configurează ad hoc, iar tu știi că ești Maestru și că aparții acestui Nou Veac! Sfântul Soare te renaște ca Prinț la Ceas de Soroc, iar Mama Lună te tot strigă pe Numele de botez, botezul inițiatic săvârșindu-se pe deplin. Cu acest Cod redeschizi Porțile în Infinit, invitându-i pe cei Aleși la Pomul rodit! Dharma ca și compensație funcționează. Mărul Cunoașterii îl primește cel care îndrăznește. Noaptea sufletului se risipește. Lacăte sar, lăsând libere comori ancestrale la care ai acum acces, descifrând secrete pe care nu credeai vreodată să le cunoști. Luându-ți Mantia și Sceptrul, te potrivești în rândul Maeștrilor cu însemnele regale ale Trandafirului. Deții acum comoara cea mai mare: pe tine însuți! Și Domnul de Rouă te întâmpină la Răsărit, dându-ți sărutul pe frunte – pecete sângerie – depășind profanul și intrând în dimensiunea sacrului, miruit.
Pe cărări de Vis gonind, refăcând din mers traseul, să faci lumea un Paradis așa cum îți e felul! Eternități solare să reînvii în Noua Lume, regândind istoria! După Calendare noi, să ne reîncepem Viața, dintr-odată fericiți de Soartă! Prin arabescuri stelare să ne potrivim pasul, cântându-ne Imnul către Soare! Podoabe zeiești să ne înveșmânteze și Luceferi să ne lumineze!

E Noua Lume! Vino și tu! Pășește fără teamă, căci ți-ai dorit așa cum mi-am dorit și eu o nouă Casă, retrăind ce am avut odată în Împărăția fermecată! E Noua Lume! Te așteaptă! Și poate că nu ți-ai închipuit-o precum mi-am închipuit-o eu, dar te chem și pe tine să-mi fii alături, construind mai departe o realitate care nu ne apasă, una care nu doare, petrecând milenii în celebrare și adorare. Dumnezeul din noi este Viu. Conștientizează! Divinul nu te-a părăsit. La slujba Învierii participă și tu… Cu Flori de Paște în mână Omul din tine s-a reîntors din morți! Și calcă moartea în picioare așa cum Iisus a făcut-o înaintea ta, revendicându-ți drepturi pe care credeai că nu le meritai.
Vizionare clipe poți să le cuprinzi și tu, insistând în desăvârșire până când vei ajunge la destinația finală și vei simți atunci că ești Tu! Iar din ziua aceea îți vei spune că imposibilul a devenit posibil și o vei putea lua-o de la capăt, proliferând debuturi într-o altă lume, cât mai departe de vechea lume, reîntors pe podium ca învingător. Vei ști atunci că totul îți aparține și că Marele Creator a vrut să fii eroul propriei tale Vieți, ridicându-te din țărână ca Dumnezeu de Har. Ai depășit sclavia ignoranței, triumfând printr-un veritabil statut. Conștiința ta e trează, cuprinzând în ea memorii akashice. Trecut, prezent și viitor au devenit Una, lansând un Timp etern.
Miracole se țes la tot pasul, iar lumea de Azur este plină, plimbându-te cu Dumnezeu prin Grădină… O lume în care Lumina și Iubirea vă vor defini este pe cale să se înfăptuiască. Dar nu ai cum să pătrunzi aici, dacă mai înainte nu ai plătit tribut Cunoașterii și Lui Dumnezeu, purtându-ți Visul clandestin dincolo de limitele egoului ce se vrea uneori stăpân. Nu ai cum să intri în posesia nestematelor divine și să guști din fructele Raiului, dacă nu ai avut permisiunea mai întâi să străbați avatarurile Stelelor, fericind muritorii cu câte puțin din secretele lor. Nu ai cum să continui Drumul, dacă nu recunoști cu smerenie că Autorul Marii Povești e doar El! Nu ai cum…
A sosit vremea să vă alegeți Realitatea în care doriți să trăiți. Ea va oglindi Sufletul fiecăruia dintre voi cu cele mai frumoase închipuiri și, învăluiți în fumul sacru al unui Tărâm în care Magia devine promisiune, veți atinge dimensiunile acelui Timp fabulos în care totul se întâmplă. Aripi de Lumină și Iubire lină în Lumea Nouă vibrează pentru voi în fiecare Dimineață ca preambul pentru o altă Viață… Visul prinde contur!
Pășind pe Pământul renăscut din Noaptea cosmogonică, vă liniștiți așteptările, încă timizi zâmbind și aprobând din ochi schimbările. Spirale în Auriu incendiar vă împresoară șăgalnic, reamintindu-vă nostalgic de trecutul vostru karmic, renunțând să mai fiți jalnici și privind exuberanți doar spre viitor. Gigantice Clepsidre nu mai vor să cearnă Timpul lor, trecute de-acum în Veșnicie, pe când din Crisalide țâșnesc în Sus Fluturi de Cristal, dând jos efemerul și îmbrățișând Eternul, cu Iriși magnifici, scrutând Nadirul!
O Zi de Lumină pe Noua Terra este o Eternitate sub Noul Cer, izbutind să cutreierați Abisuri suverane, triumfători și învăluiți în Oaze de Mister. Miracole se țes la tot pasul, iar lumea de Azur e plină, când Viața se fredonează în surdină la graniță cu Dumnezeu!

Trăim acum o Primăvară a eliberării din coconul în care am fost prinși, ieșind din matrixul în care ne sufocaseră cei rău intenționați, recalibrându-ne potențialul creator în scopuri glorioase, readucând adevărata viață pe Noua Terra! Nu disperați, căci mai este vreme până la ultimul Dans dintre Om și Dumnezeu! Privește în față, nu te teme! După marele zid, este Lumina! Ceremonialul mirungerii se înfăptuiește! Ești Fiu de Dumnezeu care are drepturi! Veți redeveni Vii, pogorând ca Aștrii împreună cu Mari Maeștri, sărbătorind absolvirea Școlii de pe Terra la Ziua cea Mare a Învierii! Fiți precum Copiii, căci Sufletul lor nu este umbrit de nicio grijă, purtând o avere în el, de bucurii și speranțe ce le înseninează viața în arabescuri de culori pe note triumfale ale Muzicii celeste. Fiți precum ei, căci vă vor întâmpina mii de Sori, veniți aproape de voi din spațiile siderale, să vă călăuzească pașii pe mai departe în Marea Poveste, brodând cu imaginația voastră noi Lumi în care să vă simțiți ca Acasă.

Iar gândurile mele despre Noua Lume vor înflori discret, dând curs unei viziuni unanime. Nu trebuie să strig în Piața Mare, căci Cuvântul meu va lucra pentru fiecare, îndeplinindu-și rolul. Trăim o nouă Primăvară a Nemuritorilor divini, regândind o albie a renașterii într-un mod sublim. Florile cele mai frumoase cresc din mâl… Așadar există speranța atât timp cât nu am murit. Împrospătați cu idealuri, idealiști de prim rang, ne preluăm statutul de Creatori pentru acest Veac! Susținuți de Poezia inimilor noastre în ritm cadențat, vom reface structuri paradisiace pentru milenii așteptate, redeschizând azi Porți închise! Desăvârșindu-ți Visul, vei prinde culoare în Noua Lume de sub Soare! Vei duce peste tot Lumina printre oameni și-n galaxii îndepărtate, reproducând memorii ce păreau doar uitate. Din noaptea ființei tale te vei ridica, Raze de Luceferi vor fi pe fruntea ta!

În urma unui Vis s-a născut Universul odată cu voi, luminând în Timp ca lampadare Cărările astrale, după care v-ați hotărât să experimentați în materie. Astăzi însă a sunat Ceasul reîntoarcerii voastre Acasă, unde Visul se transformă instantaneu în realitate, cunoscând metarealitatea recompunerii ființei ce-și arde limitele impuse de dogme false. Ieșirea din lungul exil a avut loc!
Refacerea Stărilor Primordiale prin Reîntoarcerea la Origini, unde impulsul creaționist a declanșat ceea ce am fost, suntem și vom fi este marele pas pe care omenirea trebuie să-l facă. Celebrarea omului prin acord divin, parcurgând călătoria inițiatică înapoi la Esență, va declanșa Marea Trezire! Veți putea realiza lucruri mărețe pentru voi și pentru ceilalți, fericindu-vă cu Comori spirituale, informații prețioase de Acasă. Amintirea va pulsa sub tâmpla fierbinte și atunci veți ști că v-ați trezit, regăsindu-vă după „necazul cel mare” când ați fost adormiți. Veți simți că nu mai este timp și că sunteți cuprinși într-o curgere temporală continuă, unde vibrând la unde magnetice înalte, vă veți recompune apoi propriul Cântec. Înlănțuiți în Dansul cosmogonic, veți renaște Terra ca Mireasă a Mirelui promis!

Dansează Cerul Albastru deasupra voastră!
E ultimul Dans dintre Om şi Dumnezeu din Noaptea Mare a Învierii!
Dansează Cerul Albastru, ținând în mâini Făcliile de Astre,
pe strune fierbinţi…
E Noaptea Învierii, domnilor! Aprindeţi Candela în voi!
La Strană se cântă Colinda, iar în Altare au început să crească Flori!
Lumina lumânării este Azi Lumina Florii Albe de Crin,
Lumina opalină a Cerului senin!
Icoanele sunt vii! Se mişcă printre noi Sfinţii îmbrăcaţi
în Haine Albe de In!
Cupa Cerului îşi revarsă Apa Sfinţită peste Biserici cernite,
aducându-le la Adevăr,
iar Preoţii îşi spală păcatul, predicând
Noua Evanghelie pe tot Pământul!
Moştenirea Spirituală e Dreptul Divin al Omului Celui Nou,
pe care-a pregătit-o pentru fiecare Cuvântul,
la Sărbătoarea Sărbătorilor!
Şi însuşi Pământul și-a schimbat Chipul, reflectându-se
în Oglinda Cerului,
și intrând în Împărăţia Fiului Omului!
Sufletul îşi cinsteşte trupul cu mireasma Trandafirilor,
Izvor al Inimii, în care a înflorit Dumnezeirea!
Viaţa triumfase într-o Lume Nouă și tot Pământul era
o mare Cântare de Glasuri care sărbătoreau Învierea,
iar Inimile, în care înflorise Dumnezeirea,
îşi uneau Lumina, formând o singură Candelă,
arzând la Picioarele Celui Care învinsese Moartea,
ultimul duşman al Vieţii!
Şi Cerul dansa, ținând în mâini Făcliile de Astre,
Sărbătorind Învierea Pământului care primise
Sângele şi Trupul Lui Hristos!
Viii îşi îngropaseră morţii, ultimii naufragiaţi ai Timpului
care nu mai avea răbdare,
îmbrăcând Veşmântul Cel Nou al Omului-Dumnezeu!
Cei Răscumpăraţi erau Mireasa Lui Iisus,
care acum deschidea Porţile Ierusalimului Celui Nou!

Maria Munteanu