Timp de calitate
Actriţă, trainer și co-fondator al Şcolii de Actorie – Dream & Act. Are 40 ani și de aproape 8 ani lucrează în domeniul evenimentelor de dezvoltare personală, organizând workshop-uri de creștere a încrederii în sine, de creativitate si de spontaneitate, cursuri de Public Speaking, de actorie, de improvizaţie, tabere de dezvoltare personală prin actorie si improvizaţie, teambuilding-uri și programe de dezvoltare profesională pentru companii.
Prima sa specializare este de economist, în urma absolvirii Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale.
La 30 ani a luat decizia să își urmeze visul din copilarie: să devină actriţă. S-a apucat să studieze domeniul, să își construiască repertoriul pentru admitere, s-a pregătit temeinic zi și noapte și a intrat la Facultatea de Arte – specializarea Arta Actorului, pe care după 3 ani a absolvit-o. A renunţat apoi la cariera în multinaţionale și după ce a urmat câteva cursuri de antreprenoriat și de business, a înfiintat alături de Irina Beșcucă, școala de actorie Dream & Act.
De-atunci simte că trăieste fiecare clipă cu mult mai mult sens, făcând ceea ce îi place și bucurându-se de roluri în filme (Valea Muta, Las Fierbinti etc.), reclame, spectacole de teatru.
De aproape 8 ani elaborează, organizează și coordonează sute de spectacole de teatru, tabere, teambuilding-uri, workshop-uri și cursuri atât în Bucuresti și în ţară, cât și în afara graniţelor.
Perioada asta prin care trecem este foarte provocatoare pentru majoritatea dintre noi. Poate cea mai grea din viaţa noastră. Am vorbit cu mulţi oameni în această perioadă şi i-am întrebat care este perspectiva lor despre ceea ce se întâmplă în lume, cum îşi petrec timpul, ce le lipseşte cel mai mult, ce este în sufetul lor.
M-am regăsit în răspunsurile lor. Multora le lipsesc interacţiunea umană, îmbrăţişările, întâlnirile live cu prietenii, discuţiile face to face, surse de a se deconecta de la televizor şi de la subiectul principal: corona virus. Mergeam pe stradă şi de multe ori citeam cu tristeţe teama, panica, deznădejdea în ochii oamenilor. Unii poate chiar îndrăzneau să ridice privirea din pamânt şi să schiteze un zambet. E prima oară în istoria vietii mele când trăiesc astfel de clipe incerte, în care nu ştim ce se va întâmpla mâine, nu ne mai putem permite să ne facem planuri pe termen lung. Observam ezitarea oamenilor în a interacţiona, teama că poate greşesc dacă întind mâna cuiva sau dacă îndrăznesc să se apropie prea mult. Pare că trăim într-un film horror, ca într-un un vis urat. Cu toate astea, am căutat mereu să văd partea plină a paharului şi să găsesc mereu motive de bucurie şi de a-mi găsi pacea şi puterea interioară.
Una dintre formele prin care oamenii îşi pot regăsi echilibrul interior şi se pot conecta autentic şi cu alţii este de a fi atenţi la ei insisi, de a se desprinde de rutina zilnică şi de factorii de stres şi de a găsi un moment de tihnă şi de bucurie pe care să şi-l ofere.
Există în Romania mai multe ca–tegorii de tabere de dezvoltare personală care au acest efect: prin dans, actorie, yoga, nutriţie, relaţionare şi lista poate continua.
Discutând cu atâţia oameni în jurul meu şi observând această nevoie imensă de conexiune şi de relaxare, am pus la cale o tabără de dezvoltare personală prin actorie şi prin improvizaţie pentru adulţi.
… Citiți continuarea în revista Păi, da!



